Km15

Cam în jur de Km 15 începusem o discuție despre cât de eficient ar fi să instaleze cineva niste automate de băuturi și mâncare pe drum. Recunosc, ne bătuse soarele destul în cap și ne gândeam mai degrabă la un automat de bere rece.

Fix la km15 (bănuiesc pe unde ar fi trebuit să fie granița) un nene cu o mașină. Vindea lucruri. Ca să se asigure însă că toti oamenii care trec pe acolo se și opresc inventase un sistem genial de simplu de a atrage atenția. Te agăța de pe drum cu întrebarea simplă de unde ești. Facea o statistică cu un marker nepermanent pe ușa mașinii.






Probabil că la sfârșitul zilei ștergea totul cu buretele. Putini oameni care se opreau însă să spună de sunt, nu cumpărau câte ceva. Oul meu fiert , de exemplu, costa juma' de euro.

Când ne-a auzit de unde suntem, s-a bucurat caun copil și ne-a arătat harta cu un alt Camino pe care l-a făcut el: Roncesvalles - Tulcea, pe bicicletă.






- Posted using BlogPress from my iPhone