Camino de Santiago - pas după pas: Azofra

Ca să ajungem în Azofra trecem repede prin Najera. Deși e unul dintre punctele posibile de popas, nu aș sta decât dacă ar fi musai. Orașul e destul de neîngrijit și nu țin minte să fi văzut undeva o concentrație mai mare de postere cu Tony Montana. Cu siguranță ar câștiga alegerile dacă ar candida aici.

Hostelul din Azofra e diferit. E curat și, mai important, oferă cazare într-un fel de camere de două paturi. Un fel, pentru că sunt de fapt niște pereți despărțitori de pal, cu uși fără încuietori.

În Azofra - fiesta! Puțin diferită însă de cea din Viana.

Profităm de faptul că la recepție e o româncă și mai rămânem după 2200 la un pahar de vin în grădina hostelului. Numai bine cât să ne împrietenim cu un neamț care ajunge după stingere. Venea din Viana, vrusese să doarmă pe câmp (fără cort, doar cu saltea și sac de dormit), dar a auzit muzică în oraș și s-a grăbit să ajungă. Își intinde izoprenul si sacul în curte, lasă rucsacul pe loc și fuge la petrecere.

Dimineața nu ne grăbim cu trezitul și o luăm la pas abia pe la 0800.

După trei ore și 15 km ajungem în Santo Domingo de la Calzada. Catedrala de aici cică e deosebită pentru că adăpostește în permanență o pereche cocoș/găină de culoare albă. Intreaga poveste e prea lungă de pus aici. Dacă dați însă search pe internet, probabil o găsiți.

Mi se pare ciudat însă ca un pelerin (teoretic pe un drum religios) să fie nevoit să plătească 2.5 euro intrarea în catedrală. Ciudățeniile bisericii!

Orășelul merită. E micuț și cochet.

Azi părăsim regiunea Rioja. Intrăm în Castilla y Leon - cea mai mare regiune a Spaniei și una dintre cele mai bogate. Avem de parcurs 400km în regiune asta, așa că avem vreme.